Skip to main content

Cancer

 

 

 

Cancerul pulmonar este una din cele mai grave consecinţe ale fumatului!

Într-o bronhie sau în plămân se dezvoltă o tumoră malignă, care evoluează mult timp fără simptome. În dezvoltarea ei, ea poate invada structuri anatomice învecinate (inimă, vase, coaste) sau poate trimite celule la distanţă, în alte organe (creier, ficat, oase) producând metastaze.

 

Pe scurt...

Depistarea precoce a cancerului pulmonar schimbă radical şansele pacientului. De aceea, prezentarea la medic nu trebuie amânată dacă apar simptome respiratorii.

Fumatul este "călăul" care ucide prin cancer! Dacă alte boli legate de fumat mai dau răgaz pacientului "să se căiască", cancerul pulmonar este o cale fără întoarcere; de aceea, cea mai buna profilaxie a cancerului pulmonar este abandonarea din timp a fumatului.

 

Ce provoacă cancerul pulmonar?

Factor de risc principal: fumatul (deşi nu sunt foarte mulţi fumători care fac cancer, se ştie că cca 85% dintre bolnavii cu cancer pulmonar sunt fumători). Fumul de ţigară este un amestec ucigător de substanţe cancerigene, care pot provoca mai devreme sau mai târziu cancerul. De aceea, riscul fumătorilor este cumulativ, cu cât fumează mai multă vreme, cu atât creşte riscul de cancer. Invers, cei care abandonează fumatul au un risc din ce în ce mai mic de a face cancer, ajungând însă ca nefumatării abia după 10 ani.

 

Cum se manifestă cancerul pulmonar?

Din nefericire, de multe ori cancerul pulmonar începe să se manifeste când deja a evoluat mult timp în tăcere, făcând ca diagnosticul să se pună adesea în faze avansate. Tusea (sau schimbarea caracterului tusei) este un simptom adesea neglijat de fumători, care-l consideră "normal". Expectoraţia cu striuri de sânge sau chiar hemoptizia (expectorarea de sânge) sunt adesea atât de alarmante încât pacientul se prezintă la medic în aceeaşi zi. Pacienţii mai pot acuza dureri toracice persistente, scădere în greutate, lipsa poftei de mâncare, răguseală de apariţie recentă şi care nu mai trece, lipsă de aer. Nici unul dintre simptome nu este tipic. De multe ori simptomele pot lipsi cu desăvârşire iar problema se descoperă cu ocazia unui control de rutină.

 

Cum se pune diagnosticul?

Radiografia pulmonară poate arăta prezenţa unei tumori sub forma unei pete de diverse dimensiuni într-unul din plămâni. Radiografia normală nu exclude însă prezenţa unei tumori mici, ascunse în spatele inimii, de exemplu. Uneori poate apărea o pleurezie (acumulare de lichid în torace), care poate fi o complicaţie a cancerului pulmonar.

Bronhoscopia este o investigaţie esenţială pentru diagnostic. Ea poate pune în evidenţă tumora dezvoltată în interiorul bronhiei, aduce informaţii despre localizarea ei şi despre posibilitatea de a se interveni chirurgical.

Prin bronhoscopie se poate face o biopsie din tumoră, adică se poate "ciupi" un fragment de cca 1 mm3 din zona modificată, care se trimite la laboratorul de anatomie patologică. Aici se poate spune dacă tesutul recoltat este canceros (malign) şi din ce tip de celule este alcătuit. Biopsia bronşică (ca orice altă biopsie) nu provoacă cancerul, ea nu face decât să pună în evidenţă cancerul deja existent. În plus, prelevarea biopsiei nu determină "împraştierea" cancerului.

Tomografia computerizată arată mai bine decât radiografia localizarea tumorii, permite să se aprecieze extensia ei către ţesuturile vecine şi eventuala prezenţă a metastazelor. Tomografia computerizată nu poate înlocui însă bronhoscopia deoarece nu permite biopsia şi evidenţierea celulelor canceroase.

Puncţia pleurală este indispensabilă când tumora pulmonară este însoţită de o pleurezie. Lichidul poate fi adesea hemoragic. Analiza celulelor din lichid poate evidenţia celule canceroase.

Pot fi utile şi alte investigaţii: ecografia abdominală poate evidenţia metastaze hepatice, scintigrafia osoasă pe cele osoase etc.

Diagnosticul de cancer este cert atunci când se găsesc celule canceroase în biopsia bronşică sau în secreţiile aspirate în timpul bronhoscopiei sau în lichidul pleural.

 

Stadializarea tumorii

După ce se stabileşte că este vorba de un cancer pulmonar, medicul trebuie să aprecieze pe baza investigaţiilor care este stadiul bolii. De acesta depinde alegerea tratamentului potrivit ca şi prognosticul. Stadiul se apreciază în funcţie de mărimea şi poziţia tumorii (T), de prezenţa ganglionilor (N) şi a metastazelor (M). De exemplu, o tumoră mai mică de 3 centimetri, care nu afectează decât o bronhie mică şi este însoţită de un mic ganglion pulmonar de aceeaşi parte cu tumora, fără metastaze, este stadiul II, beneficiază de tratament eficient şi are prognostic bun. O tumoră mare de 10 cm, care afectează o bronhie mare sau chiar traheea, se însoţeşte de un ganglion palpabil la baza gâtului şi de metastaze în ficat este în stadiul IV, beneficiază de puţine opţiuni terapeutice şi are prognostic prost.

 

Cancerul pulmonar este considerat unul dintre cele mai agresive forme de cancer cu o speranță de viată extrem de scazută și acest lucru se datorează deopotriva depistării târzii, în stadiile avansate ale bolii.

In România, anual, 12.000 de persoane sunt diagnosticate cu această afecțiune, iar trei sferturi dintre ele ajung la medic în stadii prea avansate pentru a putea fi salvate.

Cancerul pulmonar este silențios și extrem de agresiv!

Cancerul pulmonar este silențios și extrem de agresiv

 

Factorii de risc din cancerul pulmonar

Citește mai mult

Semnele si simptomele din cancerul pulmonar

Citește mai mult

Diagnosticul în cancerul pulmonar

Pacientul cu suspiciune de cancer pulmonar care are și simptome se prezintă de obicei la pneumolog, acuzând dificultate în respirație, tuse sau durere toracica. Pacienții asimptomatici devin suspecți de obicei după o examinare radiologică de rutină (la cerere sau controale periodice) ori în cadrul investigațiilor pentru alte afecțiuni. De cele mai multe ori, se observă radiologic o leziune suspectă și pacientul este trimis pentru completarea investigațiilor.

Citește mai mult

Tipuri de cancer pulmonar

Din punct de vedere medical, cancerele pulmonare sunt clasificate în funcție de aspectul microscopic al probelor bioptice pulmonare. În funcție de tipul diagnosticului de cancer, medicul curant poate stabili schema terapeutică potrivită și planul de tratament.

Citește mai mult

Nu toate tipurile de cancer pulmonar pot fi prevenite, însă există o serie de măsuri de prevenție, prin limitarea expunerii la anumiți factori și prin adoptarea unor obiceiuri care nu doar reduc riscul de cancer dar și susțin funcționalitatea normală a organismului uman.

Evitați fumul de țigară! – primul lucru care poate preveni cancerul de plămân este să nu fumezi și să nu te expui la fumul de țigară. Indiferent de vârstă și de perioada petrecută ca fumător activ, renunțatul la acest viciu poate reduce riscul de cancer pulmonar și poate prelungi viața.

Evitați expunerea la radon și alte substanțe cancerigene – informarea corectă în legătură cu diferite substanțe la care se poate expune un om în activitățile zilnice este primul pas pe care îl poate face pentru evitarea lor și micșorarea riscului de cancer.

Adoptă o alimentație sănătoasă – dieta bazată pe legume și fructe, de preferat crescute organic, reduce riscul de formare a cancerului pulmonar, atât în cazul nefumătorilor cât și al fumătorilor. Alimentele bogate in antioxidanti si fitoestrogeni sunt în mod deosebit recomandate: alimentele pe baza de soia, cerealele integrale, usturoiul, semințele, nucile, fasolea, fructele de mare, prunele, broccoli, varza.

Practică o formă de sport – studiile arată că exercițiile fizice pot reduce riscul dezvoltării cancerului, indiferent de tipul său. Se recomandă 150 de minute de sport de intensitate medie, săptămânal, sau măcar 20 – 30 de minute zilnice de plimbări în natură.

Limitarea consumul de alcool  poate reduce riscul de cancer pulmonar. În cazul bărbaților, consumul de bere si alte băuturi alcoolice poate crește riscul de cancer pulmonar.

Parcursul pacientului de la primele semne și simptome până la un diagnostic complet de cancer pulmonar

Citește mai mult

Parcursul pacientului de un diagnostic de precizie până la un tratament personalizat în cancerul pulmonar

Citește mai mult

Identificarea profilului molecular

În ultimii 10-15 ani s-au înregistrat progrese remarcabile în înțelegerea biologiei și a tratamentului bolii.În cancerul pulmonar modificările genetice pot fi implicate în procesul de apariție a acestei boli prin activarea unor gene, cunoscute sub numele de oncogene sau mutații “driver”.

Citește mai mult

Abordarea multidisciplinara in cancerul pulmonar. Tipuri de tratamente

Tratamentul oncologic se stabilește de către medicul curant (membru in cadrul unei comisii de specialitate, alături de alți medici specialiști: radioterapeut, chirurg toracic, pneumolog, anatomo-patolog) în funcție de stadiul bolii, profilul molecular tumoral, dimensiunea și localizarea tumorii pulmonare, starea generală de sănătate și nu în ultimul rând de preferințele pacientului. Există mai multe tipuri de tratamente oncologice:

Citește mai mult